O zi cât o veșnicie: Ziua Internațională a Patrimoniului Cultural Imaterial
Joi, 17 octombrie 2024, zi proclamată drept „Ziua Internațională a Patrimoniului Cultural Imaterial” în urma deciziei adoptate în cadrul celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale UNESCO din luna noiembrie 2023, colecția etnografică a Tezaurului Uman Viu UNESCO Alexandrina Olguța Filip din satul Corlătești, comuna Cezieni, a primit vizita unui grup de tineri însoțiți de Dodu Țenea, celebrul vătaf de căluș de la Cezieni, precum și a scriitorului și criticului literar din Caracal, Paul Aretzu, însoțit de fiul său, Mihăiță. 
După vizita făcută în colecția etnografică a Alexandrinei Olguța Filip, domnul Paul Aretzu, autorul unei importante lucrări științifice, „Romanați redivivus”, o enciclopedie a personalităților romanațene, a spus: „Majoritatea personalităților ce se regăsesc în această carte erau uitate. Nu am făcut decât ca, în cei câțiva ani buni în care am lucrat la ea, să pun sau să repun în lumină cele opt sute de personalități ale fostului județ Romanați, personalități printre care se numără și doamna Alexandrina Olguța Filip, de la Corlătești, comuna Cezieni, purtătoare a titlului Tezaur Uman Viu, supranumită „Mama iilor” care reușește să conserve și să perpetueze tradițiile și arta populară autentică. 
A fost o revelație să văd colecția etnografică a doamnei Olguța Filip și să constat că este o doamnă inițiată, nu doar un cineva a adunat niște obiecte pe care să le expună… Adică știe despre ce este vorba, știe ce înseamnă arta populară, știe tradițiile și cultura tradițională. Obiectele pe care le-a adunat doamna au și valoare practică dar și simbolică. Astăzi toată lumea umblă după așa ceva dar nu se mai găsesc, sau se găsesc foarte greu. Dumneaei le are. Una dintre calitățile expoziției din casa dumneaei este autenticitatea. Din păcate, din ce în ce mai puțin se acordă atenție tradiției, culturii populare. Cultura populară de astăzi s-a vulgarizat, este plină de kitsch-uri. Noi trebuie să înțelegem că intrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă renunțarea la tradițiile noastre și să imităm ce preluăm din occident, ci dimpotrivă. Vizitarea acestei colecții și ascultarea prezentării doamnei care a constituit-o și o întreține, este importantă pentru că am rememorat momente importante ale copilăriei, când tradițiile erau respectate, ne-am întâlnit cu memoria părinților și bunicilor noștri și ne-am adus aminte de poveștile care ne-au marcat viața.” 
Ca să faci ce face Alexandrina Olguța Filip trebuie să iubești nu doar trecutul și obiectele sau tradițiile ce ne țin legați, prin importante rădăcini, de un trecut (aproape) uitat, ci și oamenii. Ea iubește oamenii. Fără a pune condiții. Și se dăruie lor prin tot ceea ce face. Pe lângă dăruire însă, mai există și un alt element important, esențial în păstrarea tradițiilor de către extrem de puținii astfel de oameni, cum este Alexandrina Olguța Filip: sacrificiul. De sine, de timp, de bani, de muncă… Și dăruirea sufletească. Olguța Filip spune că sufletul ei se regenerează cu fiecare împunsătură de ac pe care o face pe cămașa populară romanațeană. Așa cum, dealtfel, mărturisea și scriitorul Paul Aretzu: „La cartea pe care am scris-o („Romanați redivivus”, n.n.), eu am fost câștigătorul pentru că am cunoscut opt sute de personalități, aproape jumătate dintre ele necunoscute, neștiute.” 
Dintre cei patru purtători ai titlului Tezaur Uman Viu ale județului Olt, astăzi, doar două mai pot fi văzute: Dumitru (Mitrel) Liceanu (cojocarul de la Vădastra) și Alexandrina Olguța Filip (meșter în cusături și țesături populare, de la Corlătești, Cezieni). Ceilalți doi, Gheorghe Tănase (sculptorul de la Corbu) și Constantin Nițu (meșter în cusături și țesături populare, de la Cornățelu, Poboru) au trecut în lumea umbrelor. Unele dintre meșteșugurile și tradițiile Oltului sunt însă duse mai departe de alte nume importante ale culturii tradiționale: Ionel Cococi (ceramistul de la Vădastra), Ștefan Trușcă (olar, de la Româna, Balș), Marin Ciungulescu (olar, de la Oboga), Constantin Ghejea (olar, de la Oboga), familiile Turcitu (olari, de la Balș), Daniela Vlad (încondeietoare de ouă, de la Balș), Petre Ciobanu (încondeietor de ouă, de la Călui), Neagoe Gheorghe (împletitor de papură, de la Călui), Alexandru Stan (sculptor, de la Corbu). Toți aceștia, la care se pot adăuga unii dintre ucenicii acestora, ne dau speranță că unele meșteșuguri specifice județului Olt vor mai dăinui încă o vreme. Depinde de noi, toți ceilalți, ca această vreme să fie cât mai îndelungată.
Valeru Ciurea
