marți, aprilie 23, 2024
AcasăLada cu zestreArheologie culinară la Vădastra

Arheologie culinară la Vădastra

Dintre localitățile care pun zona de sud a județului Olt – partea de Romanați istoric – pe harta incursiunilor cu valoare de arheologie culinară nu putea lipsi Vădastra. Fie doar și pentru faptul că numele său are rezonanțe istorice și culturale deosebite. Însă Vădastra mai are ceva în plus: are un Tezaur Uman Viu în persoana cojocarului Dumitru Liceanu, îl are pe meșterul ceramist Ionel Cococi care a reînviat ceramica de Vădastra și cu care s-a contopit în așa fel încât atunci când spui ceramică de Vădastra spui Ionel Cococi (și invers!), are oameni pricepuți și destoinici și un primar, Sorin Rădulescu, care s-a dovedit a fi deschis ideilor de promovare a valorilor culturale și spirituale ale localității pe care o păstorește.Ideea de a scoate la lumină rețete vechi de bucătărie tradițională de prin localitățile Oltului s-a născut prin anul 2002-2003 însă în ultimii doi ani, grație parteneriatului Centrului Județean de Cultură și Arte Olt cu Televiziunea Română, Studioul Regional Craiova, a ajuns să fie cunoscută în toată lumea, emisiunea Țăst Show realizată de Doru Ciolacu și echipa sa fiind vizionată în toată lumea prin intermediul canalelor TVR 2 și TVR 3. Mai mult decât atât, imagini și materiale de prezentare au fost expuse publicului în localități din Spania (Alcala de Henares, Madrid) în cadrul unor expoziții sau evenimente culturale realizate și prezentate de Valeru Ciurea și organizate de Centrul Cultural La Tierra Tracia, Asociation Cultural Romanați și Institutului Limbii Române din Madrid în colaborare cu alte instituții și organizații cu preocupări în zona promovării culturii române în Spania și nu numai (vezi Italia, Iordania, Turcia, Irlanda).După localitățile Vădăstrița, Ianca (Potelu), Izbiceni, a venit rândul comunei Vădastra să își dezvăluie din rețetele specifice și nu numai. De data aceasta, evenimentul cultural-culinar a fost gândit ca un fel de clacă, așa cum se făcea odată. Au fost aduse trei femei mai în vârstă care cunoșteau tainele realizării țăsturilor din pământ și au și făcut demonstrația realizării a trei astfel de exemplare: Gheorghița Barbu, Gheorghița Pârvan (zisă Fonta) și Ana Liceanu care ne-a destăinuit din experiențele proprii: „Țăsturile se făceau după secerat, era cruce de evanghelie. Ne adunam mai multe femei, ne duceam la baltă, acolo era și apă, găseam și baligă că erau animalele la pășunat pe islaz. Erau și din cei care își făceau acasă, care erau mai departe de baltă. Asuceam pământul dse unde știam noi că este pământ bun de țăste, puneam două căldări de pământ și una de baligă pentru câte un țăst. Câte voiai să faci, atâta pământ și baligă puneai. De obicei făceam câte trei turte de fiecare, pentru trei țăsturi. Nu făceam mai multe că nu era ușor să bați pământul, mai ales dacă era mai mult. Le amestecam bine cu pleavă pe care o adunam de pe câmp, după treierătoare și le călcam de nouă ori. Îl călcam cu picioarele. După ce îl jucam îl strângeam cu lopata sau cu mâinile, îl strângeam tot la un loc și îl luam din nou, și tot așa până se făcea bun pentru făcut țăstele. Ne luam de mână și îl luam câte puțin, câte puțin, până când ne săturam de călcat și în lung și în lat și îl simțeam la picior că a început să se dospească. Atunci era gata, era bun de pus pe mușuroaie. Îl mai lăsam puțin după ce îl strângeam pentru ultima dată și ne odihneam și noi, luam și câte o țuică. Venea fiecare de acasă cu jumatea la ea. De multe ori se întâmpla să nu avem ceașcă și luam un ciocănel de sare, vărsam sarea, spălam ciocănelul și beam din el. Ne luam și mâncare de acasă, fiecare venea cu câte ceva și puneam și mâncam împreună. Bărbații nu aveau treabă cu noi în ziua aia. Nici nu veneau pe la noi, că știau că dacă venea careva, îl puneam la treabă. Și aia nu era treabă de bărbat. După ce mâncam, luam din mușuroi, îl făceam turte-turte și fiecare și le lua acasă, să-și facă țăstele, că trebuiau lăsate să se usuce încet, la umbră, nu în soare.”Am ales ca loc de desfășurare pentru claca noastră curtea lui Ionel Cococi pentru că avea toate elementele de decor și recuzită necesare unei imagini reprezentative pentru localitate. Cele două Gheorghițe s-au apucat să amestece pământul pentru țăsturi, mușuroaiele erau deja pregătite și acoperite cu cenușă pentru ca pământul bine amestecat să nu se lipească de mușuroi. Undeva, pe o terasă în care meșterul Cococi își are cuptorul în care își arde vasele create de el exact ca acum peste șapte mii de ani, Gina Barbu, Dorina Sârbu, Florica Cococi și Adina Cococi ajutate și de alte femei, pregăteau legumele și zarzavaturile pentru ciorba de raci și pentru ciorba de roșii care urmau să fiarbă pe pirostrii, respectiv în oala de pământ pusă lângă focul din vatra făcută de Cococi în curtea sa. Marioara Iacob (zisă Marcica) este cea care supervizează totul, experiența sa în ale bucătăriei calificând-o a fi un fel de master chef al bucătăriei tradiționale din zonă. Ceva mai încolo, două femei îmbrăcate în straie populare au pus drojdia în făină și au început frământatul: este Lili Roibu, meșter al Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești și Dănuța Manea, venite din Hârșești – Argeș, pentru a ne arăta secretele tradiției pâinii în țăst în satele Argeșului. Au venit aici grație unei colaborări extraordinare pe care o avem cu Elena Iagăr, managerul Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș. Și pentru că am ajuns la invitați, să spunem că poarta gospodăriei lui Cococi a fost trecută și de Amela Etegan, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj care derulează de mai mulți ani un proiect cultural-gastronomic intitulat „Dolju-n bucate” și de Pompiliu Ciolacu, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj care a inițiat și el un astfel de eveniment care se va desfășura la Polovragi în perioada 8-9 iulie 2023. De la CJCPCT Dolj, împreună cu Amelia Etegan a mai venit și referentul Cătălin Petrișor, iar de la Gorj, Cristina Ciolacu, profesor la Palatul Copiilor Târgu. Pentru câteva minute, în curtea devenită un mare atelier culinar a poposit și profesorul Dragoș Gheorghiu, cel care a inițiat în anul 2000 „Experimentul Vădastra” în urma căruia s-a născut primul meșter realizator de ceramică neagră de tip neolitic după peste șapte mii de ani, Ionel Cococi.Dacă ciorba de raci și cea de roșii cu cimbru au fost reginele experimentului nostru culinar, regele l-a reprezentat saramura de pui făcută cu usturoi, roșii coapte pe grătar și câțiva ardei raci, copți și ei pe grătar, care nu doar că au dat o savoare deosebită saramurii dar s-au constituit și într-un fel de cești cu care „s-a băut” din castronul cu saramură. Printre cei câțiva băieți care s-au învârtit pe lângă grătar a fost și Ștefan Cococi cel care ar trebui să îl urmeze pe Ionel în meșteșugul său. Între timp, pâinea s-a copt în țăst iar pe o plită au fost coapte două cococi mari, una simplă și una cu brânză de capră, alte delicii culinare specifice, un fel de fast-food oltenesc. Ionel Cococi chiar își revendică (în glumă!) paternitatea denumirii acestora. Adăugăm șunca făcută în casă de Ionel Cococi, o vișinată și un vin producție proprie, multă savoare, o poftă nebună după atâtea mirosuri îmbietoare, o atmosferă creatoare dar și prietenească și avem în felul acesta o imagine (aproape) completă a tabloului nostru de arheologie culinară de la Vădastra.Se cuvine a mulțumi tuturor celor care s-au implicat trup și suflet pentru reușita acestui demers cultural, primarului Sorin Rădulescu, meșterului Ionel Cococi (care și-a cam dat peste cap gospodăria), doamnelor și domnilor care „s-au bucătărit”, în frunte cu Marcica (Marioara Iacob), celor două Gheorghițe și Anei Liceanu pentru țăstele făcute și explicate, doamnelor Lili Roibu și Dănuța Manea venite de la Hârsești – Argeș, doamnei Elena Iagăr de la CJCA Argeș pentru sprijin și buna colaborare, invitaților, doamna Amelia Etegan și Cătălin Petrișor de la CJCPCT Dolj, Pompiliu și Cristina Ciolacu de la CJCPCT Gorj și respectiv Palatul Copiilor Târgu Jiu, domnului Dumitru (Mitrel) Liceanu, Tezaurul Uman Viu UNESCO din Vădastra, domnului Marin Bătrânca, cel care a însoțit coacerea pâinii cu cântece bătrânești precum și tuturor celor care, într-un fel sau altul și-au adus contribuția. Am lăsat la final mulțumirile pentru echipa TVR Craiova și Doru Ciolacu realizatorul emisiunii Țăst Show, cea care scoate la lumină bogăția de valori gastronomice tradiționale din Oltenia. Închei și eu, așa cum o face Doru Ciolacu la finalul fiecărei emisiuni marca Țăst Show: „Poftă mare! Pe ediția viitoare!”

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments