La Cezieni, ia este regină

Despre obiceiul de a onora şi premia iile lucrate la Cezieni se spune că a fost iniţiat în jurul anului 1920 de soţia lui Dumitru Cezianu şi apoi de Principesa Brâncoveanu care, în fiecare an, participau marţi după Paşti la hora satului şi, împreună cu învăţătoarele din sat și cu preoteasa, toate îmbrăcate în costume populare, premiau fetele care se prindeau în horă şi aveau cele mai frumoase ii cusute.
Întreruptă de tăvălugul comunist, sărbătoarea a fost reluată în anul 1974, de către un grup de cetăţeni și de preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie Cezieni, inginerul Tudor Dănacu.
„Sărbătoarea iilor” s-a desfăşurat neîntrerupt până în anul 1989 când s-a întrerupt pentru încă un deceniu, fiind reluată din anul 2001 de către primarul nou ales al comunei, profesorul Dănuţ Guşatu.„Sărbătoarea iilor” de la Cezieni, desfășurată în fiecare an în preajma zilei de Sânziene este, probabil, unicat în România şi în lume. Este un regal de frumuseţe, culoare şi veselie. Sute de ii îmbrăcate de femei şi fete concurează pentru a fi premiate. Cezieniul este ţinutul iilor şi al căluşului, un loc frumos, cu oameni harnici, cu folclor, artă populară, tradiţii şi meşteşuguri autentice, păstrate cu sfințenie de fetele și femeile locului.
Sunt treizeci și nouă de ani de când la Cezieni a fost reluată această sărbătoare a iilor, a tradiționalei hore în care se prind cele mai frumoase ii cusute și purtate de femei și fete. În această horă, de-a lungul timpului, de la Principesa Brâncoveanu încoace, au stat alături bogați și săraci, uniți de frumusețea cămășilor tradiționale și de dragostea pentru portul popular. Aici, la Cezieni, ia a mai avut meritul de a dezvolta gustul pentru frumos și trainic, dar și acela de a dezvolta la tineri dorința de a prelua din lăzile de zestre ale părinților, bunicilor și străbunicilor tot ce au avut ei mai important: portul popular cel fără de preț și fără de moarte. Motivele de pe iile din lăzile de zestre au fost copiate, multiplicate, îmbogățite astfel încât astăzi, la Cezieni, se poate vorbi despre o ladă de zestre mare cât o comună. Cei care le-au preluat și le duc mai departe nu s-au abătut însă nici de la croi, nici de la dispunerea ornamentelor specifice zonei Romanați, cea mai frumoasă zonă etnografică din Oltenia după cum spun specialiștii. Aici se găsesc zăvelci și vâlnice deosebit de greu de executat, aici se găsesc minunate ii cu care fetele și femeile se împodobesc în zilele de sărbătoare și nu numai. Iile de Romanați, în special cele din Cezieni, Corlătești și Bondrea sunt adevărate opere de artă care astăzi nu se mai fac la nivelul artistic al celor lucrate pe timpuri, în condiții care acum ni se par improprii, la lumina lumânărilor sau a lămpilor cu gaz. Oricum ar fi ele, iile de ieri și de azi din Romanați rămân ambasadorii României peste tot în lume.
Zeci de femei din satele comunei Cezieni duc mai departe tradiţia de sute de ani a locului. O fac din dragoste pentru ii şi cusutul lor. Cusăturile fine, realizate iarna, la gura sobei sau vara în timpul când nu se lucrează la câmp, au trecut de mult graniţele ţării fiind îmbrăcate de femei din Europa sau de peste ocean.
Oamenii din Cezieni țin la portul lor și se mândresc cu faptul că localitatea le este cunoscută pentru iile care, an de an, sunt cusute aici de către femeile și fetele care au învățat meșteșugul fie în propriile familii, fie de la Tezaurul Uman Viu Olguța Alexandrina Filip, profesor la clasa de cusături tradiționale care funcționează în comună.
Administrația locală condusă de primarul Dănuț Gușatu, un iubitor al artei populare și a folclorului reprezentativ al localității, este cel care face eforturi pentru ca această sărbătoare emblematică nu doar pentru localitatea Cezieni ci și pentru județul Olt să meargă mai departe.
În cadrul expoziției stradale de anul acesta, expoziție care este deja un reper în cadrul Sărbătorii, 1630 a fost numărul iilor expuse la porți și pe garduri de către sătenii Cezieniului. Pe lângă acestea însă, au fost alte câteva sute de obiecte din gospodăria tradițională: scoarțe, macate, marame, bete și altele.
În Hora iilor s-au prins de data aceasta 383 de purtători de cămăși noi, alături de alte câteva sute cu ii vechi, astfel că tradiționala horă a iilor era cât pe ce să nu mai încapă pe stadionul unde se desfășoară. Și pentru că în fiecare an sunt premiate cele mai frumoase ii cusute de la ediția trecută încoace, cele 180 de ii premiate au fost clasate astfel de către juriul al cărei președinte a fost, încă de la începuturile sărbătorii, doamna expert etnograf Rada Ilie și din care au mai făcut parte anul acesta doamna Claudia Balaș, etnograf la Muzeul Județean Olt și Alexandrina Olguța Filip, Tezaur Uman Viu, specialist în cusături și țesături tradiționale: Marele Premiu l-a primit cea mai frumoasă ie, care a respectat în totalitate criteriile impuse de juriu; 51 de ii au fost premiate la secțiunea ii noi tradiționale; 69 la secțiunea ii și cămăși pentru copii; 17 la secțiunea cămăși tradiționale bărbătești și 39 la secțiunea ii noi de stradă. Juriul a mai acordat și trei premii speciale.
Anul viitor, 2024, va fi anul în care Sărbătoarea iilor de la Cezieni va aniversa patruzeci de ani, chiar dacă istoria sa depășește un secol de la prima atestare, care este legată de numele principesei Brâncoveanu. Gândindu-mă la dimensiunea sărbătorii din anul 2018, centenarul României, nu pot decât să sper că Cezieniul va redeveni, cel puțin ca și atunci, neîncăpător pentru sutele de participanți la Sărbătoarea iilor. Pentru ziua în care comuna întreagă se îmbracă în ie este mai mult decât o zi a comunei în care se întorc acasă toți fii satului, este sărbătoarea de suflet a celor de aici, rămași sau plecați spre alte zări, pe care o poartă în suflet cu dragoste și mândrie.