România. 1 decembrie. Ziua Națională. Drapele pe stâlpii de iluminat stradal, pe instituții publice, pe firme private (pe ici, pe colo). Dacă bate vântul, arătăm că ni se fâlfâie. Strada principală blocată și bine păzită. Noi mergem buluc să vedem parada (și a politicienilor, dar și a armatei/jandarmeriei/poliției ș.a.m.d.). Ascultăm cuvântări, slujba religioasă, ne zgâim la depunătorii de coroane/jerbe/flori. Stăm și calculăm în gând cam câți bani au fost dați pe ele și ne întrebăm (retoric!) dintr-al cui buzunar. Fâlfâim un mini-drapel primit „gratis”, poate prindem și un ecuson cu tricolor (tot „gratis”!)… După doi ani de pandemie așteptăm cu interes și fasolea cu ciolan (știu că nu rimează, dar asta e!). Și astea sunt tot „gratis”. Ca și paharul cu vin fiert cu scorțișoară. Gratis, gratis, gratis… Ar suna mai popular „moca” dar nu ar fi de bonton (așa, nedespărțit, pe românește!). Apoi mergem acasă. Unii să petreacă, alții să înjure. Nu știu câți dintre românii din țară se mai gândesc la semnificația acestei zile și la cei care au făcut posibilă această zi de sărbătoare a neamului românesc. Afară însă, adică peste multe granițe, românii plecați de voie, de nevoie de acasă simt până în străfundurile ființei lor dorul. De părinți, de copii, de nepoți, de casă, de țară. Și se adună într-o zi cum este aceasta să se îmbrățișeze. Și să cânte. Și să plângă. Și să se simtă români. Să uite umilințele, și durerile, și încercările la care sunt supuși zilnic. Și vine câte un om și face în așa fel încât românii să se simtă români măcar de ziua lor națională. Și să aibă sentimentul, măcar pentru acea zi, că reprezintă ceva. Sunt mulți astfel de oameni dincolo, prin toată Europa, prin țările pe care cei plecați de acasă le servesc în speranța că o să le fie și lor, cândva, bine.
Unul dintre acești oameni este Giani Mircea Florescu, cel care, plecat din Romanați, a înființat în Spania o asociație care poartă numele celei mai bogate zone etnofolclorice a sudului României: Asociación Socio-Cultural Romanati.
Tot el a înființat, anul acesta, 2022, la Centrul Cultural La Tierra Tracia.
Aceste două entități socio-culturale vin în întâmpinarea doleanțelor și necesităților rezidenților de origine română proveniți din regiunea istorică a Olteniei dar și a celorlalți români care trăiesc, muncesc în Spania sau sunt stabiliți aici definitiv, români care trăiesc imperios nevoia de a simți, de a vorbi și de a li se vorbi românește, pentru a nu își pierde identitatea culturală și spirituală cu care au venit aici. Cineva spunea că românii au găsit în Spania o casă. Iar eu am completat, spunând că românii mobilează și decorează acea casă pe care au găsit-o. Chiar dacă nu este a lor, și nici nu va fi vreodată. Pentru că, dând la o parte extrem de puținele cazuri, românii sunt în continuare priviți ca niște paria. Mi-a fost dat să aud, în cadrul unuia dintre evenimentele ocazionate de Ziua Națională a României de anul acesta sărbătorită la Madrid, Alcalá de Henares și Torejon câteva cutremurătoare povești de viață trăite de români care au plecat departe de țara lor pentru a avea o viață mai bună. Unele dintre ele s-au transformat în povești de succes, altele, majoritatea, nu.
Madrid, Spania. Sub genericul „Cei cu inima română!“, la Universidad Complutense de Madrid, Facultad de Fililogia, Edificio A, Salón de grados, vineri, 2 decembrie 2022 la a avut loc un amplu eveniment cultural dedicat Zilei Naționale a României în cadrul căruia au expus conferințe și au vorbit despre însemnătatea acestei zile Conf. univ. dr. Gabriel Dan Bărbuleț, Decan al Facultății de Istorie și Filologie din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și Miron Manega, scriitor și publicist, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), director editorial al publicației „Certitudinea”. Moderatorii acestui eveniment au fost Felix Nicolau, Prof. univ. dr. habil, Lector Institutul Limbii Române la Universitatea Complutense din Madrid și Alba Diz Villanueva, Profesora ayudante doctora Universitatea Complutense din Madrid.
Alți invitați speciali ai evenimentului au fost Denisa Popovici, președinte Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR, România – USSCFR, vicepreședinte Alianța Națională Sindicală Feroviară, Dumitru Fornea, secretar general Confederația Sindicală Națională Meridian, membru EESC – European Economic and Social Committee, Antonio Calderon de Jesus, analist și critic de artă, Justina Radu, Președinte Federația pentru Accebilizarea României – FAR și Gabriela Stan, Președinte Federația Asociațiilor Românești din Andalucia – FARA, Spania.
Cristina Georgeta Cherciu, realizator Radio Libertad FM 107 a prezentat o expoziție de fotografie etnografică, istorie și promovare a Românie cu lucrări semnate de Valeru Ciurea, director artistic la Centrul Cultural Eugen Ionescu Slatina, expoziție care dezvăluie o fațetă de cele mai multe ori necunoscută a României, acea Românie pitorească, frumoasă, primitoare și îmbietoare, pornind de la Dunăre, la mânăstirile Moldovița, Sucevița, Neamț, Putna și Voroneț din nordul Moldovei, Transfăgărășanul, Munții Cernei din arealul Băile Herculane, o stațiune milenară menționată în cronici sub denumirea „Ad aquas Herculis sacras ad mediam”, una dintre cele mai importante și vizitate stațiuni balneare cu regim permanent din România și Europa de Est, Lacul Colibița din Bistrița Năsăud și multe alte fotografii sugestive care invită la drumeție și cunoaștere.
A mai fost prezentată și expoziția istorică „Cu focul vostru-n vine!” cu ilustrații din cărțile semnate de Vasile Lupașc Sfințeș realizate de către artiștii Andrei Pervukhin și Cristian Stanciu și fotografii ale artistului Claudiu Bucur.
Evenimentul s-a încheiat cu muzică tradițională românească interpretată de Emilia Lefca, Macedon Botarla și Mircea G. Florescu.
Alcalá de Henares, Spania. Sub același generic, „Cei cu inima română!“, a urmat un alt eveniment cultural, de data aceasta desfășurat la Auditorio Paco de Lucía, în Alcalá de Henares, un spectacol prezentat de Liliana Sandu și Aurelia Rumânu la care au participat numeroși artiști din Spania și România, personalități culturale și sociale: Josefina Maria Musat, Florin Mușat, Ionela Tania Bălțoiu, Ioan Marcu, Sica Barbu, Viorel Vivi, Macedon Botarla, Aurel Cojocariu, Maria Vlad, Angela Helchiciuc, Emilia Lefca, Grupul de dans Armonia Valdemoro, Mădălin Barbu, Ioana Săndulescu, Cornel Buruiană, Florina Morar Muresan, Claudiu Bucur, Sorina Viiu, Tanța Constanța Dumitrache, Marius Gârniță, Marin Dumitrescu, Nicoleta Talpă, Corul Bisericii Adventiste din Torejon de Ardoz.
În cadrul evenimentului a fost prezentată și expoziția de rollupuri, zece la număr, realizate de Valeru Ciurea, purtând titlul generic „România, Oltul și Romanațiul în imagini”. Expoziția de rollupuri (prezentată și la Universitatea Complutense din Madrid) oglindește o parte dintre atracțiile cultural-istorice ale județului Olt și a zonei etnofolclorice a Romanațiului, cea mai bogată vatră de istorie și cultură tradițională din sudul Olteniei, a ținutului Oltului de Jos.
Tradiții și obiceiuri locale, meșteșuguri arhaice, bijuterii arhitecturale, costum și elemente de costum tradițional lucrate ca în urmă cu sute de ani, reconstituiri arheologice de valoare istorică deosebită, obiecte lucrate în lut și decorate cu motive și simboluri ancestrale, arta sculptării tradiționale a lemnului, ouăle încondeiate de pe Valea Oltețului, biserici și mânăstiri cu valoare nu numai religioasă dar și arhitecturală deosebită, edificii culturale remarcabile și nu în ultimul rând bucătăria tradițională din această zonă a României, toate acestea se transformă într-o veritabilă invitație adresată dumneavoastră și oricărei persoane care dorește să afle mai mult, să trăiască experiențe unice, aici, în România păstrătoare a unor astfel de elemente de cultură tradițională.
Mitrel Liceanu și cojoacele de Vădastra.
Dumitru (Mitrel) Liceanu a învățat meșteșugul realizării cojoacelor tradiționale din zona Vădastra de la tatăl său, Nicolae Liceanu. Pentru meritele sale deosebite în păstrarea, conservarea, promovarea și transmiterea meșteșugului cojocăritului, în anul 2015 a primit titlul de Tezaur Uman Viu din partea Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii și Identității Naționale. Tot în același an a fost recompensat și de Președinția României cu Ordinul și Medalia Meritul Cultural, clasa a III-a, categoria E (Patrimoniu Cultural Național).
Olguța Filip și iile de Cezieni.
Meșterul popular Olguța Alexandrina Filip de la Cezieni a străbătut Europa uimind-o cu iile cusute de ea sau cu costumele aflate în una dintre cele mai importante colecţii private de costume populare şi cămăşi (ii) specifice Cezienilor și zonei etnografice Romanaţi, cu peste 300 de piese de port popular și obiecte de uz casnic si gospodăresc din secolele trecute, în care la loc de cinste se află lăzi de zestre și războiul de ţesut la care lucrează și acum.
Festivalul Național al Portului Popular „Sărbătoarea iilor” de la Cezieni se desfășoară și crește an de an și datorită implicării ei.
Olguța Alexandrina Filip a fost declarată Tezaur Uman Viu în anul 2020 de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Ionel Cococi și ceramica de Vădastra.
Cultura Vădastra este cultura reprezentativă pentru zona de est şi sud-est a Olteniei în epoca neoliticului mijlociu și, în același timp, este una dintre cele mai interesante culturi neo-eneolitice din Balcani.
În comuna Vădastra un singur olar duce mai departe tradiția ceramicii neolitice: Ionel Cococi. El creează din lut vase unice, croite în forma şi spiritul culturii de Vădastra, similare cu cele ce se plămădeau aici în urmă cu peste şapte mii de ani, ca semn de veche rădăcină şi rânduire spre bunăstare şi lumină.
Ceramica de Oboga și Româna.
De-a lungul vremii, localitățile Oboga și Româna din județul Olt au reprezentat unele dintre principalele centre de ceramică din România, recunoscute în toată lumea. Oboga și Româna sunt renumite pentru oalele și ulcioarele făcute manual de meșterii populari, epoca de maximă dezvoltare fiind la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
Vasele lucrate de meșterii olari sunt decorate cu modele reprezentative: cocoșul, peștele, spirala, păunul, șarpele casei, strugurele, ghinda. Un motiv cu puternice semnificații simbolice este Pomul vieții.
Ouăle încondeiate de pe Valea Oltețului.
Meșteșugul încondeierii ouălor pe Valea Oltețului, la Oboga și Călui, se pierde în timp. Tudor Diaconeasa, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România și Nicolae Vladu, sunt cei doi încondeietori de ouă care au lăsat meșteșugul în mâinile a zeci de copii, cu ajutorul și sprijinul învățătorului Petre Ciobanu de la Călui și al Danielei Vlad de la Oboga.
Modelele și motivele încondeiate pe ouă la Călui și Oboga sunt unice, nu se regăsesc în alte părți. Încondeierea se face cu ceară de albine, fierbinte, iar culorile folosite la vopsit sunt alb, galben, roșu și negru. Motivele folosite se regăsesc și pe ceramica de Oboga și Româna.
Satul neolitic de la Drăgănești Olt.
În incinta Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt a fost reconstruit un sat neolitic, unic în Europa, cu locuințe în mărime naturală, după modelul aşezărilor neolitice specifice culturii Gumelniţa, din cea de-a doua jumătate a mileniului V înaintea erei noastre, ale căror urme au fost descoperite aici.
După intrarea în satul neolitic, care se face pe un pod din lemn, descoperim șase locuințe în mărime naturală, construite din lemn, trestie și pământ, fiecare reprezentând câte o îndeletnicire (vânătoare, pescuit, agricultură, olărit etc.). Acestea sunt amenajate pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și un gard de nuiele împletite. Satul are și un mormânt specific culturii Gumelnița.
Ideea construirii acestui sat neolitic aparține istoricului Traian Zorzoliu.
Teatrul Național din Caracal.
Edificiul teatrului din Caracal, construit în vecinătatea ruinelor Curţii Domneşti a lui Mihai Viteazul, în inima Romanațiului istoric, între anii 1896 și 1901, în stil eclectic, cu accente neobaroce şi neorenascentiste, impresionează prin masivitatea şi bogăţia sa decorativă.
În acea perioadă, în Europa s-au construit un număr impresionant de teatre. România aceleiaşi perioade şi-a ridicat propriile edificii teatrale: Ateneul Român, Teatrul Naţional din Iaşi, din Bucureşti, din Cluj sau din Timişoara.
Teatrul s-a realizat după planurile arhitectului austriac Franz Billek, întocmite la Bucureşti în luna mai 1896. Din câte se ştie, aceasta este singura clădire construită de arh. Billeck în Regat. Antreprenor a fost italianul Spaulenzi Mariani.
Gheorghe Tănase, artist al lemnului sculptat.
Gheorghe Tănase a fost unul dintre reperele artelor tradiționale din județul Olt, declarat în anul 2018 Tezaur Uman Viu de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.
A învățat dragostea pentru lemn și o parte dintre secretele meșteșugului în familie, respectând în mare măsură formele, decorul și modul tradițional de realizare a lor. Obiectele confecționate sunt ornamentate prin folosirea tehnicilor de cioplire, incizie, crestare sau sculptare în lemn, cu motive decorative tradiționale.
Nicolae M. Nica și Muzeul de la Chilia.
Muzeul sătesc de la Chilia-Făgețelu, înființat de Nicolae M. Nica cuprinde mii de obiecte colecționate din zona Podișului Cotmenei de neobositul creator popular: costume populare, obiecte din gospodăria tradițională țărănească, lăzi de zestre, unelte agricole, covoare, scoarțe. Alături de acestea stau sculpturile excepționale realizate în lemn și os de către artist.
O vizită la muzeul lui Nicolae M. Nica se transformă nu numai într-o incursiune in istoria satului din zona de nord a județului Olt ci și în viața și sufletul țăranului român.
Bucătărie tradițională oltenească.
Bucătăria oltenească, având influențe grecești, orientale, franțuzești și italienești se caracterizează prin gusturi deosebite, prin diversitate și ingeniozitate. Aromele legumelor proaspăt culese din grădina proprie, peștele pregătit în cele mai variate moduri, carnea de pasăre, vită, porc și miel crescute în gospodărie, lactatele și brânzeturile, ouăle, precum și prepararea zecilor de rețete tradiționale în oale de pământ, la cuptor sau „la țest”, mâncărurile asezonate cu celebrul vin „zaibăr” specific zonei, fac din bucătăria oltenească încă unul dintre motivele pentru care această regiune ar trebui vizitată.
Seara s-a încheiat cu un recital extraordinar susținut de cantautorul Tic Petroșel.Organizatorii evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României la Madrid, Alcalá de Henares și Torejon au fost Asociación Socio-Cultural Romanati, Asociația Națională Solimundo, Asociația Suflet Românesc, Centrul Cultural La Tierra Tracia în colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Parteneri acestui proiect au fost: Național TV, TV Suflet Românesc, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România–UZPR, Revista UZP și revista Cronica Timpului, UZP TV, Publicația Certitudinea, Asociația „Imaginea României”, Air TV Europe, Info Art, FRP TV, Direcția 9, Artpress.ro, Tradițiioltene.ro, S.C. Alutus Media & Film SRL, AMradiotv.ro, Revista „Scorpion”, Federația pentru Accesibilizarea României – FAR, Observatorul.ro, Observatorul Tv, Revista Muzeul Presei Românești, Federația Asociațiilor Românești din Andalucia – FARA, Asociația Culturală Center Inter Art. Centrul Internațional de Artă România, Muzeul Virtual Eminescu din București, Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Asociația Iordaniano-Română pentru Cultură – AIRC, Radio 10 și Radio Dance Madrid, Radio Prietenia, Sibiu Original GUST Tradițional – Alcalá de Henares, Gate2fly, Direcția Județeană pentru Cultură Olt, Primăria municipiului Caracal, Lectoratul I.L.R. – Universitatea Complutense Madrid, Napoca News, Confederația Sindicală Națională Meridian, Sindicatul Național Forța Legii.