Tezaurele Umane Vii ale Oltului

0
303

Ziua de 8 septembrie 2020 îmi aduce multiple bucurii. Printre acestea, rezultatul final al programului Tezaure Umane Vii, al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii. Când îți vezi efortul și încrederea răsplătite, te simți împlinit. Astăzi, bucuria și împlinirea mea înseamnă încă două nume care se adaugă pe lista Tezaurelor Umane Vii ale Oltului: Olguța Alexandrina Filip – meșter cusături populare, din Cezieni și Ion Crețeanu – rapsod popular, din Voineasa. Sunt alți doi oameni în care am crezut și cărora le-am dedicat cu dragoste timpul meu pentru întocmirea dosarelor de candidatură care să fie reprezentative pentru cei doi candidați și care să reflecte atât de bine activitatea acestora astfel încât membrii comisiei să poată face aprecierile necesare acordării acestui titlu de foarte mare însemnătate pentru cei care le primesc dar și pentru comunitățile din care provin.
Astăzi, județul Olt se poate mândri cu faptul că are șase purtători ai titlului Tezaur Uman Viu: Dumitru Liceanu – cojocar din Vădastra (2015), Petre Feraru – vătaf de căluș, din Oporelu (2015), Constantin Nițu – meșter popular cusături și țesături populare, din Cornățelu (2018), Gheorghe Tănase – meșter popular în prelucrarea artistică a lemnului, din Corbu (2018). Toate dosarele de candidatură au fost întocmite de mine și înaintate Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii, primele patru în numele Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt (Dumitru Liceanu, Petre Feraru, Constantin Nițu și Gheorghe Tănase)iar ultimele două în numele Asociației Culturale Center Inter Art. Centrul Internațional de Artă România (Olguța Alexandrina Filip și Ion Crețeanu).
La sesiunea din anul 2020 au fost depuse 47 de dosare de candidatură. Citez din postarea Ministerului Culturii: „Secretariatul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a descalificat 8 dosare care nu erau complete din punct de vedere administrativ. De asemenea, un alt dosar a fost suspendat întrucât, din păcate, persoana nominalizată a trecut în neființă. Cele 38 de dosare care respectă toate cerințele prevăzute în Regulamentul de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU au fost puse la dispoziția Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI) la data de 9 iunie 2020, iar repartizarea finală către membrii Comisiei a fost decisă în cadrul ședinței din 11 iunie 2020.
Menționăm faptul că au fost transmise spre analiza Comisiei dosare de candidatură depuse pentru zece persoane din județul Alba, două persoane din județul Argeș, o persoană din județul Bacău, o persoană din județul Bihor, patru persoane din județul Bistrița-Năsăud, două persoane din județul Brăila, o persoană din județul Buzău, trei persoane din județul Cluj, o persoană din județul Constanța, o persoană din județul Gorj, o persoană din județul Harghita, o persoană din județul Maramureș, două persoane din județul Neamț, două persoane din județul Olt, o persoană din județul Sibiu, o persoană din județul Teleorman, două persoane de la Vâlcea, două persoane din Vrancea.”
Este de menționat faptul că titlul se acordă de către specialiști în domeniile vizate, pe baza unor criterii de acordare stabilite de UNESCO. Printre acestea: „(1) Persoana candidată la titlul de TEZAUR UMAN VIU trebuie să îndeplinească, simultan, calităţile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu imaterial şi performer capabil să transmită modele culturale tradiţionale şi să fie recunoscută atât de comunitatea de purtători, cât şi de comunitatea stiinţifică.


(2) Persoana candidată la titlul de TEZAUR UMAN VIU trebuie să facă dovada caracterului excepţional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura.”
Nu pot decât să îi felicit pe cei doi noi purtători ai acestui onorant titlu și să mulțumesc membrilor comisiei pentru recunoașterea calităților acestor oameni excepționali în meșteșugul lor.
Rezultatul final al sesiunii 2020 transmis de către Ministerul Culturii este următorul:
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, precum şi cu cele ale Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU aprobat prin OMC nr. 2609/10.02.2020, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de TEZAUR UMAN VIU următoarelor 11 persoane păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu cultural imaterial:
1. Ana BODESCU – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Salva, jud. Bistrița-Năsăud;
2. Ion CREȚEANU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), Craiova, jud. Dolj;
3. Maria DULĂU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), sat Biia, jud. Alba;
4. Alexandrina Olguța FILIP – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Cezieni, jud.Olt;
5. Eugen GAVRILĂ – prelucrarea lemnului, sat Loman, jud.Alba;
6. Ștefan HARABAGIU – spiritualitate (dansator), comuna Jilavele;
7. Petre MĂSALĂ – spiritualitate (dansator, performer Căluș), comuna Stolnici, jud. Argeș;
8. Marius MIHUȚ – prelucrarea lemnului (constructor instrumente muzicale), sat Cihei, jud. Bihor;
9. Ioan MOLDOVAN – spiritualitate (dansator), sat Berchieș, jud. Cluj;
10. Ana NEAMȚU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală), comuna Cut, jud. Alba;
11. Florin Nicolae POENARIU – meșteșuguri artistice tradiționale (iconar), localitatea Laz, jud. Alba.


Programul TEZAUR UMAN VIU, implementat de Ministerul Culturii, prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, urmărește salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Programul vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care sunt creatori și păstrători ai valorilor tradiționale și care fac, prin talentul și efortul lor, dovada caracterului excepțional al performării, fiind capabili să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia în cadrul comunităților.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here