A fost odată, ca niciodată… Pe vremea când iarna era iarnă și când odată cu primii fulgi de zăpadă satul românesc începea pregătirile pentru marea și curata bucurie a Nașterii Domnului. Începea sezonul colindelor când, prin sunetul zurgălăilor, prin strălucirea luminilor pe la ferestrele caselor sărace dar pline de viață, prin glasurile vesele ale copiilor, renăștea an după an o taină veche cât neamul românesc: taina colindelor cele adevărate, care nu erau doar simple cântece de sărbătoare, ci adevărate rugăciuni cântate, purtătoare de credință, speranță și iubire între oameni.
Colindele au fost dintotdeauna o parte esențială a vieții spirituale și culturale a satului care, prin glasurile colindătorilor, devenea o comunitate unită prin aceleași credințe, aceleași speranțe și aceeași bucurie a împărtășirii. Pentru că în colind se regăsește chipul reprezentativ al omului trăitor în satul românesc: modest, dar luminos; tăcut, dar plin de sens. Și, peste toate acestea, darnic.
Colindul înseamnă însă și prietenie, și altruism. A lăsa deoparte confortul casei, a pleca la drum, uneori departe de casă, pentru a duce vestea bună a Nașterii Domnului, este apanajul sufletelor calde și frumoase, ale celor care știu și pot să dăruiască prin cântecul și urările lor, bucurie. Într-o lume în care gesturile simple par tot mai rare, colindul ne reamintește cât de important este să dăruim din inimă, cu acea simplitate aproape sfântă, care ascunde o filozofie profundă: cel care dă, primește mai mult. Dăruind bucurie, primești lumină; dăruind timp și zâmbet, primești pace în suflet.
Printre dăruitorii de bucurie se numără Grupul de colindători „Bujorelul”, din Drăgănești Olt, care în ciuda tuturor opreliștilor locale reușesc să se mobilizeze și mai mult și mai bine, demonstrând mereu că adevărata fericire o putem regăsi doar prin întoarcerea la valori vechi, dar mereu vii: bunătatea, generozitatea, dragostea față de aproapele nostru. Ele ne unesc peste vârste, peste generații, peste distanțe.
La o săptămână după concertul de la Mănăstirea Pantocrator, din Drăgănești Vlașca, Grupul de colindători „Bujorelul” a venit să colinde și la Vădastra. Concertul de colinde „Vin colindătorii cum veneau odată…”, un eveniment deosebit pentru această localitate cu puternice rezonanțe istorice și culturale a fost inițiat de Platforma media Amradiotv.ro (dedicată exclusiv culturii și în special culturii tradiționale) și Primăria din Vădastra pentru ca locuitorii, de la cei mici la cei mai în vârstă, să afle – sau să își aducă aminte, după caz – cum era și ce reprezenta luna decembrie până în urmă cu doar câteva decenii. Alături de membrii grupului de colindători (Florian Mărghidanu – liderul grupului -, Bogdan Roșu, Marian Vesela, Daniel Dobre, Andrei Dima, Daniel Popescu, Ionuț Dogaru, Aurel Mircea, Felix Oprescu, Ionel Polojan, Savu Alexandrina – interpreta gazdei – și Jane Matei – de 88 de ani, care asigură acompaniamentul la caval) invitată specială a fost și solista de muzică populară Carmen Budulan, din Vădăstrița, localitate vecină și prietenă a Vădastrei.
Evenimentul s-a desfășurat la Centrul Cultural Istoric Vădastra, un spațiu special construit la inițiativa primarului Sorin Rădulescu și care a găzduit deja câteva importante manifestări cu caracter istoric și cultural. Participanții au fost primiți cu un vin fiert iar până la începerea concertului au depănat amintiri alături de membrii Grupului Bujorelul. Printre colindele culese de profesorul Florian Mărghidanu s-au numărat și colide din Vădastra, fapt ce a născut frumoase și plăcute amintiri pentru mai vârstnicii localității.
Colinde au rulat și pe un monitor de mari dimensiuni amplasat în sala de evenimente a Centrului. De data aceasta a fost vorba despre vechi colinde din județul Olt și modul în care acestea erau interpretate în vechime, reliefate în documentarul „Praznic luminos” realizat de Televiziunea Română în parteneriat cu Consiliul Județean Olt în perioada 2007-2009 când, sub titlul generic „Zestrea Românilor. Țara Oltului de Jos” au fost realizate 14 astfel de episoade care au surprins viața satului tradițional din cele trei mari zone etnofolclorice ale județului Olt, Câmpia Romanațiului, Podișul Cotmenei și Câmpia Boianului, cu tot ce a însemnat obiceiuri, tradiții, meșteșuguri și îndeletniciri, cu credințe și ritualuri, unele dintre acestea acum dispărute.
Și, pentru că Vădastra înseamnă nu numai istorie ci și oameni implicați în promovarea imaginii localității și culturii Vădastra în țară și în lume, au fost recompensate cu diplome – începând cu Grupul Bujorelul -, o serie de persoane, bărbați și femei, care au participat la diverse acțiuni culturale și la emisiuni de televiziune menite a promova istoria și cultura locală: Gheorghița Barbu, Adina Cococi, Gheorghița Pârvan, Ioana Mechenici, Marioara Iacob, Alina Cococi, Aurel Mihai Barbu, Valentin Iliescu, Oncica Florea, Marin Bătrânca, Ionel Cococi.
De altfel, în sala în care a avut loc concertul a fost organizată și o expoziție cu vase ceramice realizate de meșterul Ionel Cococi, cu cojoace și pieptare de Vădastra din colecția lui Ionel Cococi și Alina Cococi (cea care a preluat meșteșugul realizării acestora de la meșterul Tezaur Uman Viu Dumitru (Mitrel) Liceanu) și o serie de obiecte artizanal-decorative realizate de Andra Andreea Ungureanu.
Un moment important, marcat de profundă emoție, a fost acela în care meșterul popular ceramist Ionel Cococi – cea mai reprezentativă personalitate locală contemporană, care a dus numele și renumele Vădastrei în toată lumea prin lucrările sale din ceramică neagră, de tip neolitic -, a primit din partea Direcției pentru Cultură Olt, instituție a Ministerului Culturii, titlul „Valoare reprezentativă a culturii populare tradiționale din Oltenia”.
Cu expoziții și participări la târguri și festivaluri importante de meșteșuguri, în special de ceramică, naționale și internaționale: București, Iași, Sibiu, Timișoara, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Deva, Bruxelles, Paris, Milano, Torino, Strasbourg, Nuremberg, Sofia și multe altele, meșterul Ionel Cococi și Cultura Vădastra sunt acum cunoscuți pe toate meridianele globului, ținând cont de faptul că meșteșugul învățat de el a fost studiat la fața locului, la Vădastra, de arheologi și istorici din Marea Britanie, din Irlanda, din Germania, din Spania și Statele Unite, faptul că a învățat singur (doar privind câteva astfel de încercări ale unor studenți) modalitățile de ridicare și decorare a vaselor, rămânând încă un mister cum a reușit să realizeze arderea la negru în cuptorul arhaic, similar celor de acum peste șapte mii de ani, folosite de ceramiștii acelor timpuri.
Evenimentul s-a încheiat cu câteva colinde și muzică populară interpretate de solista de muzică populară Carmen Budulan, care a venit însoțită și de fiica ei, Iris.
Localitatea Vădastra, prin oamenii ei pasionați și iubitori de frumos și de cultură intră astfel în galeria locurilor în care actul cultural devine ceva firesc și fără de care, în viitor, nu va mai putea fi ea însăși.
