Bat pintenii-n țărână…

În urmă cu douăzeci și doi de ani se oficializa „Concursul cetelor călușărești” de la Câmpu Mare – Dobroteasa. Era, atunci, un pas important în salvarea unui obicei care câțiva ani mai târziu urma să fie inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO.
„Ritualul Căluşului” a fost proclamat drept capodoperă a patrimoniului oral şi imaterial al umanităţii, pe lângă alte capodopere propuse de diferite state membre UNESCO, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) în noiembrie 2005, când a fost inclus în Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial al Umanității UNESCO, în urma propunerii trimise de Ministerul Culturii din România în anul 2002, ca dans de bărbați. Am subliniat „dans de bărbați” pentru că, deși are această recunoaștere și obligativitate, pseudo-specialiști au venit ulterior și au introdus fete în formațiile lor, alterând ritualul care ar putea fi, din cauza lor, retras de pe lista UNESCO.
Dosarul de candidatură privind Tradiţia Căluşului a fost pregătit şi îmbunătăţit pe parcursul anilor 2001-2005 de către Delegaţia Permanentă a României pe lângă UNESCO, Organizaţia Neguvernamentală „Universitatea pentru Toţi” din Slatina şi Ministerul Culturii şi Cultelor, în strânsă cooperare cu Secţia de specialitate din UNESCO.
Revenind la Câmpu Mare, trebuie să spunem că acolo se întâlneau în ziua de Rusalii, în târgul de săptămână, cele mai reprezentative cete de călușari din zona de nord a județului Olt (Vitomirești, Sâmburești, Dobroteasa, Vulturești, Verguleasa, Oporelu, Poboru, Curtișoara, Cîrlogani) pentru a-și demonstra măiestria și a câștiga simpatia, aplauzele și recunoașterea publicului. În fiecare an erau invitate și cete de călușari din județul vecin, Vâlcea. Niciodată nu au fost acceptate aici „formații” de călușari care practicau un căluș coregrafiat pentru scenă. Asta până când interese meschine au făcut ca unii „specialiști” locali să permită astfel de imixtiuni alteratoare ale obiceiului. Așa se face că în ultimii ani au fost chiar premiate astfel de formații de călușari, profund și uneori grotesc coregrafiate, uniformizate și în muzică, și în pași, și în figuri, și în costum, și chiar în… adidași.
Mai mult decât atât, au fost premiate formații care aveau în componența lor fete, lucru total interzis în componența unei cete de călușari.
În ziua de Rusalii a anului 2022, duminică 12 iunie, „Concursul cetelor călușărești” de la Câmpu Mare, ajuns la cea de-a XX-a ediție (anii 2020 și 2021 – ani pandemici -, au întrerupt desfășurarea acestui concurs), a adus în târgul de săptămână din localitate, locul tradițional de desfășurare al acestui concurs, cetele de călușari de la Vitomirești, Sâmburești, Verguleasa, Dobroteasa și Oporelu din județul Olt, și formația de căluș din Drăgoești, județul Vâlcea.Alegerea locului de desfășurare, realizată în urmă cu peste două decenii, s-a dovedit în timp a fi fost deosebit de inspirată, aici venind sute de privitori și susținători ai cetelor de călușari.
Inițiatorii oficializării concursului au fost preotul Ioan D. Ciucă de la Parohia Câmpu Mare – Dobroteasa, primarul Ion Crăciunescu, și Visi Ghencea, directorul de atunci al instituției județene de cultură (Centrul Cultural Oltul), în colaborare cu specialiști de la Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Concursul cetelor călușărești de la Câmpu Mare – Dobroteasa, din județul Olt, este precedat de slujba de Rusalii săvârșită de preotul paroh Ioan D. Ciucă. Atât parohia Câmpu Mare cât și activitatea preotului Ioan D. Ciucă sunt cunoscute. Cu atât mai mult cu cât parohia a devenit nu numai o oază de spiritualitate creștină dar și a acțiunilor de binefacere desfășurate de acest lăcaș de cult.