Despre istoria Sărbătorii iilor de la Cezieni se vorbește din ce în ce mai mult, după reluarea acesteia începând cu anul 2001. Se știe că această sărbătoare a depășit un secol de la nașterea sa și este legată de numele principesei Brâncoveanu. Aceasta avea conac la Cezieni și, iubind portul popular al zonei Romanați care excelează nu numai prin frumusețe ci și prin bogăția de modele și simboluri, a încurajat și sprijinit coaserea iilor de către femeile și fetele din satele Cezienilor acordând premii pentru cele mai frumoase ii. Faptul că primarul Dănuț Gușatu și-a luat în serios încă de la bun început rolul de „salvator” al acestei sărbători nu numai a localității pe care o conduce ci și a întregului neam românesc nu poate decât să ne bucure. La fel cum ne bucură recunoașterea primită de către Alexandrina Olguța Filip din Corlăteștii Cezienilor căreia i s-a acordat în anul 2020 titlul de Tezaur Uman Viu din partea Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii tocmai pentru că meșteșugul ei, acela al coaserii iilor, este unul important pentru cultura tradițională din România iar ea nu numai că l-a păstrat nealterat dar l-a și dus mai departe prin fetele și femeile care, de-a lungul timpului, i-au fost ucenice în această artă tradițională. Alexandrina Olguța Filip alături de Rada Ilie, expertul etnograf care jurizează iile la concursul de ii din cadrul acestei sărbători la toate edițiile, încă de la început și până astăzi, sunt alte două nume fără de care această sărbătoare nu ar exista. La fel cum nu ar fi existat fără implicarea domnului Tudor Dănacu, cel care a reluat începând cu anul 1975 tradiția întreruptă de tăvălugul comunist. Se știe că la Cezieni, în oricare dintre satele aparţinătoare, găseşti şi astăzi lăzi de zestre pline cu cămăşi tradiţionale, ii lucrate de femeile şi fetele de demult sau de astăzi nu numai pentru portul de zi cu zi cât mai ales pentru sărbători. Sărbătoarea iilor de la Cezieni, desfășurată în fiecare an în preajma zilei de Sânziene este, probabil, unicat în România şi în lume. Este mai mult decât o zi a comunei când se întorc acasă toţi fiii satului: este un regal de frumuseţe, culoare şi veselie. Sute de ii îmbrăcate de femei şi fete concurează pentru a fi premiate. Se acordă premii pentru cele mai frumoase cămăşi cusute în acel an sau cele mai vechi, scoase din lăzile de zestre ale bătrânelor comunei. Cezieniul este ţinutul iilor şi al căluşului, un loc frumos, cu oameni harnici, cu folclor, artă populară, tradiţii şi meşteşuguri autentice, păstrate cu sfințenie de fetele și femeile locului. „La Cezieni, ia este regină” – spune Dănuț Gușatu, și este mândru că a reușit, de-a lungul acestor ani, să ducă mai departe o frumoasă tradiție. La fel ca și în trecut, nu neapărat sumele oferite ca premii pentru cele mai frumoase ii – fie ele ii vechi, din lada de zestre, fie ii noi, cusute în anul scurs de la ultimul concurs – cât mai ales mândria și dorința de a avea cea mai frumoasă ie, cu cel mai interesant și mai bogat model, ales fie dintre sutele de modele din zonă, fie creat de mintea și mâinile femeii sau fetei care o coase. Din cauza condițiilor impuse de pandemia de coronavirus și pentru ca Sărbătoarea iilor să nu se piardă, primarul Dănuț Gușatu a găsit soluția. Astfel pentru că nu s-a mai putut organiza Hora iilor s-a realizat o expoziție stradală mare cât comuna, aproape fiecare familie etalându-și iile vechi, aflate în lăzile de zestre dar și iile noi, cusute în anul precedent. Așa s-a întâmplat în anul 2020 dar și duminică 27 iunie 2021. Au fost expuse peste 1700 de ii în fiecare dintre acești ultimi doi ani, aceasta demosnstrând încă o dată că Cezieniul este comuna care a devenit cel mai mare atelier de cusut ii din România, un atelier în care lucrează sute de femei și fete, cu dragoste și cu dorința de a realiza cele mai frumoase și mai interesante cămăși tradiționale. Despre ce înseamnă iile și tradiția coaserii lor în acest minunat colț de lume, vom afla de la cele care, cu pasiune și dragoste duc mai departe un meșteșug străvechi, continuând să scrie istorie cu acul și ața, dar și de la cei care, de-a lungul timpului au făcut ca această sărbătoare să devină un reper identitar al Cezieniului, al județului Olt și al României.
- Advertisment -