Cu dragoste, despre ie

0
527

În această săptămână a Rusaliilor anului 2021, joi 24 iunie este chiar ziua de Sânziene (sau Drăgaica) o zi care în tradiția poporului român are semnificațiile sale specifice dar care, din păcate, a fost trecută în plan secund de mult mediatizata zi internațională a iei pe baza unui marketing bine gândit și bine țintit, inițiatorii acestei (posibile) afaceri folosindu-se de dragostea pentru ie, pentru tradiție a neamului românesc. Poate că înainte de a ne pune tot sufletul în ziua iei și nu în ziua de Sânziene, cum ar fi firesc pentru neamul românesc, ar trebui să ne punem întrebări de ce aceste denumiri sunt marcă comercială înregistrată. (vezi https://inregistrare-marci.ro/verificare-marca-inregistrata-OSIM-EUIPO-WIPO.php?from_form=1&marca=&firma=Andreea%20Diana%20Tanasescu&x=6&y=11&fbclid=IwAR1kIJNusWURcCoSplmMXb1VRebldxWSIc27mGEx4URRZI71bmZ2yVObKz4).
Domnul Emil Țîrcomnicu, președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial spune, citez: „Oamenii, crezând că fac ceva bun, au popularizat „ziua internațională/universală”. Dar mai ales colegii din muzee au făcut această popularizare, existând de fapt și Ziua Portului Popular, în a doua duminică din luna mai. Legea este din 2015, inițiatorii nu s-au gandit la asocierea cu această zi, promovată în 2013. Este penibil însă să ne luam după un grup online, care popularizează o zi pe facebook! Trebuie să mergem pe ceea ce este în popor, ziua Sanzienelor, nu pe chestiuni inventate. Dacă se vrea popularizarea camășii, asta se poate face mai discret, pe lângă sărbătoarea de Sânziene. Este foarte bine ca oamenii să-și poarte cămașa, termenul de ie este impropriu pentru toate zonele țării! Dar să nu facem dintr-o zi promovata pe facebook „cu monopol la OSIM”, o dublare a celei tradiționale, care să o înlocuiască (este asemănătoare, până la un punct, iepurașului de Paște!). Ziua Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, zi în care poporul sărbătorește atât Sanzienele, cât și Drăgaica, nu trebuie transformată într-o iluzorie „zi universală/internațională”. Internațional – înseamnă între națiuni. Nu găsim alte națiuni care să sărbătorească. Iar Universal – pare de cartea recordurilor. Trebuie să ne păstrăm echilibrul în această lume tehnologizată, să vedem corect realitatea.”
La biserica „Toți Sfinții”, unul dintre monumentele istorice importante din municipiul Caracal, păstorită de preotul iconom stavrofor Mihai Iagăru, la slujba de liturghie din ziua de Rusalii au participat mai multe femei care au venit îmbrăcate fie în costum popular întreg fie în ie. Printre ele s-a aflat și un bărbat îmbrăcat în cămașă tradițională, venit la această slujbă tocmai din Vlădila.

Cum majoritatea celor prezente își aveau originile în Cezieni, nu putea să lipsească dintre ele Alexandrina Olguța Filip, o o excepțională creatoare de ii, un dascăl în arta tradițională a cusutului iilor, declarată Tezaur Uman Viu în anul 2020 de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

„Fată dragă, pune-ţi ie, / Şi cinsteşte-o prin purtare, / Nu-i un moft, e-o datorie / Şi o clipă de-nchinare. // Au purtat-o şi străbunii / Când plecau la liturghie, / Are-n ea gustul ţărânii / Şi-al iubirii de moşie.//” (Versuri semnate de Angelina Nădejde apărute în articolul „Cu IE și drag de RomânIE” semnat de Gloria Alexandru (https://www.catchy.ro/cu-ie-si-drag-de-romanie/96377))
Într-un documentar cu titlul „Ie și Liturghie – o cale de secole spre fiinţa poporului român” semnat de Nicolae Pintilie, autorul spune: „Fiecare se îmbracă după cum îi este sufletul și după cum simte, pentru că la Biserică nu avem uniforme. (…) Simplu și curat. Pentru că avem conştiinţa că Dumnezeu privește la sufletul nostru. În biserică, naturaleţea trebuie să fie liantul care uneşte şi desăvârşeşte. Cum credeţi că se îmbrăcau strămoşii noştri la slujbele creştine? Credeţi că existau haine speciale? Cu siguranţă că aveau un rând de veşminte curate, dar care nu se deosebeau ca formă, material, croială de cele purtate în viaţa de zi cu zi. Aşa s-a născut un drum comun pentru ie şi Liturghie.”

La rândul său, etnograful, folcloristul, dar şi preotul Simion Florea Marian afirma, la început de secol XXI, faptul că ia s-a născut din rugăciune: „În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune – Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu. Aşadar – costumul popular era taina sufletului femeii”. (https://www.facebook.com/domnitecualtite/posts/1255884871493337)



Preoții parohi de la mai multe biserici au lansat în ultimii ani invitații (sau provocări?!) de a se veni în ie la Liturghie. „În IE la LiturghIE – Păstrăm tradiția vie este un demers care își propune cultivarea și păstrarea interesului pentru cunoașterea tradițiilor românești. Vă aşteptăm cu drag!” (Mesaj transmis de reprezentanţii Asociaţiei Umanitare Tadeu. (în „Enoriaşii bisericii Sf. Dumitru – Poştă vin duminică în IE la LiturghIE”, publicat de Iulian Dumitraşcu la 19 iunie 2021)

Cosmin Romega spune, citându-l pe preotul parohiei Sfânta Ecaterina, din comuna Șcheia, protopop misionar Răzvan Constantin Cîmpulungeanu: „Consider că nu putem sărbători această Zi internațională a iei decât în pridvorul bisericii, pentru că Liturghia și Ia sunt realități existențiale ale poporului român. (…) Nu e doar o modalitate de promovare a tradițiilor populare ci și că apartenența noastră la neam este foarte importantă în realizarea comuniunii cu Dumnezeu.” (În articolul „În ie la Liturghie” – provocare lansată enoriașilor unei biserici din Bucovina, publicat duminică, 20 Iunie 2021, apărut în Monitorul de Suceava.)

În anul acesta, 2021, Sărbătoarea de Sânziene, sau Drăgaica așa cum mai este cunoscută aceasta, cade în plină săptămână a Rusaliilor.
Legenda spune că Sânziana face parte dintre zânele bune, ea fiind o zeiă agrară protectoare a lanurilor de grâu și a femeilor măritate. În tradiția românească Sânzienele umblau îmbrăcate în ii.
„Ia este o taină a istoriei noastre, o taină care nu s-a învăţat din cărţi, ci de la mamă la fiică. Ne povesteau bunicile noastre că nimeni nu se mărita, până nu ştia a coase. Cercetătorii vorbesc despre mitologii şi cosmologii concretizate în simpla ie. Însă, dincolo de studii şi cuvinte ce nu au nicio legătură cu simplitatea strămoşilor, ia s-a născut din lacrimi şi rugăciune, din încercări şi bucurii, din dragoste şi speranţă.” (Nicolae Pintilie, Ie şi Liturghie – o cale de secole spre fiinţa poporului român.)
Arta meşteşugului popular al coaserii cămășilor tradiționale s-a moştenit din generaţie în generaţie, mamele învățându-și fetele să coasă pentru că în vremuri trecute toate hainele pe care oamenii le purtau erau făcute în casă.
Județul Olt a fost binecuvântat cu o sărbătoare închinată cămășii cu altiță, iei așa cum este ea mai cunoscută. Aceasta are loc la Cezieni, în săptămâna Sânzienelor și are o istorie de peste un secol. Cu siguranță este cea mai veche sărbătoare care are loc în România, închinată cămășii românești tradiționale, cămașă care nu numai că s-a transformat într-o emblemă a Cezieniului și a Oltului dar reprezintă o adevărată oază de creație într-un timp în care a luat avânt kitsch-ul cu pretenții de tradițional (vândut ca atare la unele tarabe de prin târguri dar și la unele magazine care-și spun de artizanat!).
În luna martie a anului 2021 a fost înaintat la UNESCO dosarul „Cămașa cu altiță din România și Republica Moldova”(2017). Cu toate vicisitudinile cauzate de pandemia de coronavirus în anul 2020 și începutul anului 2021, pe siteul Ministerului Culturii am avut totuși bucuria de a citi următoarele: „Astăzi, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității UNESCO.” Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România.

Informații detaliate cu privire la întocmirea dosarului, la activitatea Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, și a specialiștilor cercetători științifici, etnologi și teoreticieni de artă care au făcut parte din aceasta precum și a colaboratorilor din județele implicate în întocmirea acestui dosar puteți găsi la adresa de internet: https://patrimoniu.ro/images/imaterial/ camasa-altita/camasa-altita.pdf. În județul Olt documentarea s-a realizat la Cezieni, locul în care meșteșugul coaserii iilor este transmis din generație în generație și unde ia este purtată cu mândrie. La Corlătești, sat al comunei Cezieni, în atelierul Alexandrinei Olguța Filip, declarată Tezaur Uman Viu de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de pe lângă Ministerul Culturii în anul 2020, ca meșter popular specialist în cusături și țesături populare, a avut loc la 6 septembrie 2020 cercetarea realizată de echipa de specialiști condusă de doamna dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă. Informațiile au fost furnizate la fața locului de către doamna Rada Ilie, expert etnograf, Olguța Alexandrina Filip, Contantina Pistol, Constantina Pârgulescu, Stela Avram, Ioana Țicu, Mariana Preda, Ana Țenea și fetițele Erica Pârgulescu și Aida Țicu și de primarul Dănuț Gușatu.



Recunoștință pentru inițiativa femeilor de a veni la biserică în straie tradiționale pentru a marca în felul acesta apropierea Zilei Internaționale a iei, recunoștință pentru preotul care înțelege că astfel de mesaje nu fac decât să aprindă în sufletele noastre un sentiment de preț care, din păcate abia mai pâlpâie în noi: acela că facem parte dintr-un popor binecuvântat și că cele mai mici gesturi ale noastre care ne (re)apropie de tradiție ne apropie de fapt de ai noștri, de neamul acesta de cele mai multe ori urgisit și, de ce nu, ne apropie de Dumnezeu.

Mulțumirile mele și Cristinei Oprea și postului de televiziune Antena 1 care a filmat și popularizat evenimentul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here